Cele 3 Romanii

Studiile noastre de agenda, confirmate si de cele ale altor colegi, arata ca Romania nu mai este de mult timp impartita in doua (asa cum o descria Adrian Nastase in 2004), ci in trei. Intelegerea acestora si a resorturilor din spatele lor ne ofera o cheie corecta cu privire la ce vor face romanii la viitoarele alegeri.

Cele doua Romanii descrise de Adrian Nastase raman cumva evidente si astazi. Una de “supravietuire”, alta de “dezvoltare”. Una in care exista interes pentru protectia sociala, pensii si salarii, nivel de trai, taxe mai mici, asistenta medicala, siguranta mai mare; o Romanie conservatoare, din zone pesediste si cu un nivel de educatie si de venituri mai mici decat media. Si alta, a “reformistilor”, care sunt preocupati de modernizare, anti-coruptie, economie, dezvoltarea industriei si agriculturii, stimularea educatiei, a infrastructurii si protectia mediului; un public cu mai mica incredere in politicieni, situat catre zona de mijloc, cu studii superioare, cumva alegatori traditionali a ceea ce se autodefineste ca “dreapta” in Romania.

Prima, Romania supravietuirii, este formata cam din 45% dintre romani.

A doua, cea a dezvoltarii, contine cam 35% dintre romani.

Unde sunt restul de 20%?

Sondajele de opinie arata ca exista si o a treia Romanie, a celor care vor “razbunare” politica, impotriva regimului Basescu. Oricat de contraintuitiv ar parea, oricat de ciudat ar suna in urechile cuiva care crede ca regimul Basescu e deja ingropat cata vreme mandatul presedintelui se va incheia in cateva luni, pentru o buna parte dintre romani, aceasta tinta esta inca una reala, iar mobilizarea politica depinde de cum se raporteaza actorii politici si la aceasta tema. Acest al treilea public sunt mai degraba oameni in varsta, din orase, oameni dur loviti de actiunile din 2010 si care, in prezent, sunt alaturi de cei care au preluat mostenirea USL.

Factorul “Basescu” s-a adaugat clivajelor existente (clivajului valoric dintre valorile de supravietuire si, respectiv, cele de dezvoltare) si a creat un clivaj nou, politic, pe care il vedem peste tot in media – pro sau contra Basescu. De aceea, miza “partajului” publicului USL, si in special a electoratului radical anti-Basescu, este foarte importanta. Pentru ca acest electoral inca nu se simte satisfacut, vrea razbunare impotriva celor care i-au taiat veniturile si i-au scumpit viata in anii trecuti, si va veni la vot pentru asta de cate ori va putea. Acest grup este mai mobilizat pentru alegeri decat celelalte doua si optiunea sa este cheia pentru asigurarea unei majoritati in alegerile prezidentiale, in special in calculele pentru turul doi.

Nici unul din reprezentantii celor doua Romanii clasice (supravietuire si dezvoltare) nu are suficient sprijin pentru a castiga singur. Ce inseamna asta? Inseamna ca, daca doreste sa castige alegerile, orice candidat la alegerile prezidentiale trebuie sa tina cont si de aceasta a treia Romanie.

Aceasta impartire nu este neaparat normala si nici utila pentru viitor. Sa ai macar unul din cinci romani preocupat, mai mult ca orice, de razbunare politica, arata o societate traumatizata, plina de cicatrici si rani inca vii, orientata mai mult spre trecut decat spre viitor. Rational, am putea crede ca finalul anului va insemna automat disparitia “lumii lui Basescu” si, implicit, detensionarea acestui public. In realitate, insa, vedem atat faptul ca tinta acestei emotii doreste in continuare sa faca politica (deci, tine vie ura conturata impotriva sa) si, mai mult, continua sa dea mesaje impotriva grupului “supravietuitorilor” (aratandu-le ca e bine ce a facut Boc in 2010 si ca ar face si el acelasi lucru, daca ar ajunge premier).

Ce are de facut un candidat ideal la presedintie? Sa gandeasca pentru viitor, dar sa isi construiasca aliante pornind de la prezent. Sa isi contureze o ofera care sa conjuge un mesaj legat de clivajul valoric (cel mai probabil, orientat spre un mix de “supravietuire” si “dezvoltare”) si sa promita o solutie de depasire a urii din celalalt clivaj, cel politic, al razbunarii anti-Basescu.

Dintre numele vehiculate in prezent pentru functia de presedinte al Romaniei, vor ramane viabile, cu sanse, doar cele care vor putea da raspunsuri la clivajele reale. Cele care vor putea strange in jurul lor aliante politice largi (un singur partid nu este niciodata suficient), pentru mobilizare, si care vor oferi romanilor solutii concrete pentru depasirea marilor conflicte sociale, se vor impune.

Care sunt acele solutii? Aceasta este, deja, alta poveste. Pana la urma, o campanie electorala se castiga amplificand clivaje, dar o presedintie poate fi una de succes acoperindu-le, unificand societatea si construind pentru viitor.

Autor: Dan Sultanescu

Publicat: 18 martie 2014

Preluat: http://www.infopolitic.ro/blog/cele-3-romanii.html

Acest articol a fost publicat în Arhiva, Fara categorie. Salvează legătura permanentă.