“Cum Dumnezeu femeia roma poate tine cinci-sase copii, iar romanca nu poate?”

 

Romania s-a intors la numarul de locuitori (aproximativ 19 milioane) pe care il avea in 1965. Pentru anul 2050 se prevede o populatie de 15 milioane, dintre care aproape o treime vor avea peste 65 de ani. Numarul optim de locuitori, adica cel care ar corespunde resurselor tarii, nu poate fi stabilit  din cauza complexitatii factorilor economici si sociali care ar trebui luati in consideratie.

O intrebare legitima este masura in care medicii pot sau trebuie sa participe la dezbatarea publica legata de natalitate si viitorul demographic al Romaniei. Medicii sunt cetateni si au responsabilitatea si dreptul de a isi exprima opinia.  In acelasi timp, prin felul in care isi inteleg misiunea,  medicii  pot avea pozitii diferite. Pentru cineva care practica conform modelului hipocratic, demografia este o notiune lipsita de semnificatie, pentru ca activitatea  medicului este circumscrisa de relatia individuala cu fiecare pacient in parte.   Medicii care folosesc modelul comercial, de prestare de servicii contra cost, pot fi afectati de schimbari demografice in masura in care le scade numarul de pacienti.

Atunci cand este exprimat public cuvantul medicilor are greutate si trebuie gandit bine. Altfel e posibil sa ajungem sa citim, in Viata Medicala (nr. 24/2013) urmatoarele fraze ale unui profesor universitar, pediatru la Iasi: “La nivel naţional, se moare mai mult decât se naşte, ceea ce înseamnă că în douăzeci-treizeci de ani românii vor fi minoritari în ţara lor. Ideea este că natalitatea, aşa scăzută cum este ea, nu se realizează pe seama păturilor sociale favorizate ale populaţiei, ci pe populaţiile cele mai sărace, cu diverse probleme, inclusiv psihice, care fac şi câte zece copii. Pe de altă parte, oamenii inteligenţi, cu un genom pozitiv, aleargă după bani, după carieră şi fac copii puţini.”

Un cititor naiv ar putea sa se intrebe in ce fel o scadere globala a numarului de locuitori ai Romaniei poate duce la transformarea romanilor intr-o minoritate, pentru ca nu rezulta, din textul colegului nostru cine ar fi in majoritate. Daca raspunsul la aceasta intrebare este lasat nespus, in schimb natura problemei este clar explicata. In pur limbaj eugenic, vorbitorul anunta ca se inmultesc cei saraci si cu probleme, nu cei inteligenti.  Apare si sintagma, proprie colegului nostru, de genom pozitiv, un termen care ne duce cu gandul la justificarea discrimnarilor etnice din perioada 1938-1944.

Aceasta pozitie a unui universitar nu este  surprinzatoare, de vreme ce, in primavara anului trecut, presedintele tarii  si-a demonstrat din nou calitatile intr-un interviu televizat in care a spus “Cum Dumnezeu femeia romă poate ţine cinci-şase copii, iar românca nu poate? E adevărat, ea nu este manager, femeia romă”. Este posibil ca Traian Basescu, consilierii lui si unii profesori universitari sa gandeasca eugenic, fara sa fie constienti de incarcatura (i)morala a  termenului. Pentru noi ceilalti ramane ridicatul  din umeri si punerea crucilor peste zilele care vor trece  pana in noiembrie.

Peter Manu

Despre Peter Manu

Peter Manu is a 1970 graduate of the Institute of Medicine and Pharmacy in Bucharest. He has been a full-time faculty member in the US since 1980, starting as assistant professor at Upstate Medical College – State University of New York in Syracuse, continuing as associate professor at the University of Connecticut School of Medicine in Farmington, and then as professor at Albert Einstein College of Medicine and Hofstra University in New York.
Acest articol a fost publicat în Arhiva, Fara categorie. Salvează legătura permanentă.

9 răspunsuri la “Cum Dumnezeu femeia roma poate tine cinci-sase copii, iar romanca nu poate?”

  1. Maxa spune:

    Da, dl. Băsescu a reuşit să fie misogin (femeilor “românce” li s-a urcat la cap, vor să fie manager), rasist (femeile rome au altă menire, aceea de reproducere, plus că se înmulţesc romii ăştia într-un hal…) şi dispreţuitor, cel puţin, faţă de persoanele din păturile de jos (de ce nu fac copii şi femeile românce din clasele superioare şi îi lasă tot pe cele din păturile de jos să se reproducă?).
    Dar a fost destul de soft. Şi a spus-o mai frumos decât o spun alţii, adică ne-a obligat la un minim efort de interpretare.
    Problema nu e că Băsescu a spus aşa ceva, ci că o mare parte a populaţiei gândeşte la fel (din toate păturile sociale). Pentru asta, cred că momentul noiembrie 2014 e unul cu totul banal.

    • Peter Manu spune:

      Ai dreptate, draga Maxa. Dar, ca un om de munte, nu mai uit la varf, ci doar la locul in care sper sa ajung intr-o ora.

  2. Paul_ spune:

    “… păturilor sociale favorizate ale populaţiei, ci pe populaţiile cele mai sărace, cu diverse probleme, inclusiv psihice, care fac şi câte zece copii. ”

    Nu cred ca este vorba numai de saracie. Cred ca este o parte a societatii pentru care copiii inseamna profit material. Pentru ceilalti, copiii inseamna responsabilitate.

    Daca li s-ar lua posibilitatea de a face bani pe spatele copiilor, acele paturi sociale cred ca ar renunta la obiceiul de a avea multi copii.

    • Peter Manu spune:

      Paul, nu cred ca ai dreptate. In Franta, de exemplu, incurajarea natalitatii a avut un efect relativ uniform in toate categoriile socioeconomice. In Statele Unite, unde imi cresc cei patru copii, as spune ca familiile cu multi copii sunt, proportional, mai frecvente printre cei care castiga mai mult.

      • Paul_ spune:

        … iar in Germania aceleasi politici a dus la situatia in care familiile turcilor sunt mai numeroase decat cele ale nemtilor. Cred ca este mai mult o problema culturala decat una care tine de saracie.

        Care credeti ca ar fi reactia “paturilor defavorizate” din Romania, daca de exemplu in locul alocatiei pentru copii s-ar da vouchere cu care sa se poata cumpara numai haine, carti si caiete si daca s-ar da o lege prin care parintii care isi trimit copiii la cersit ar sta 1 an in inchisoare?

        • Peter Manu Peter Manu spune:

          Draga Paul, problema este stimularea natalitatii, nu masurile care ar putea sa scada natalitatea unui anumit segment etnic. Implicatia intrebarii tale este in linia celor sustinute de profesorul Marin Burlea de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi (si presedintele Societatii Romane de Pediatrie), care vede in cresterea natalitatii rroma un pericol prin scaderea ponderii “romanilor” in Romania. Scoala eugenica din Romania s-a dezvoltat cel mai mult in Transilvania, si a reflectat simbolic zvacnetul xenofob al lui Octavian Goga din “Imn de Lupta” (Navala tot creste/Luptati vitejeste/Pe goana paganilor/ Romania romanilor).

          • Paul_ spune:

            Ce am scris este valabil atat pentru parintii rromi cat si pentru cei romani. Copiii nu ar trebui vazuti ca o sursa de venituri!

            Nu vad ce legatura are cu eugenia. Ce este rau in a ii cere unui om sa se gandeasca de 2 ori inainte de a se hotara sa aibe un copil si mai ales sa nu il foloseasca la cersit? De de aducerea pe lume a inca unui copil trebuie sa fie incurajata de alocatia pe care o va primi de la stat?

  3. Peter Manu Peter Manu spune:

    “De de aducerea pe lume a inca unui copil trebuie sa fie incurajata de alocatia pe care o va primi de la stat?”

    Pentru ca in unele familii, numarul cat mai mare de copii este considerat o misiune importanta, care trebuie sprijinta de colectivitate. Un exemplu este situatia evreilor “haredi” (ultraortodocsi) din Israel si din alte tari, in care alocatia pentru copii permite infaptuirea unei porunci biblice fundamentale.

    • Paul_ spune:

      Cred ca in Romania, ajutorul statului este suficient pentru cei care vor un copil si se gandesc la binele lui. Scoala (inclusiv invatamantul superior) si asistenta medicala sunt gratuite (este de discutat in ceea ce priveste calitatea serviciilor).

      Cum cei 50 e lei pe luna sunt prevazuti in Constitutie, cred ca ar fi mult mai bine daca s-ar da sub forma unor vouchere pentru haine si rechizite.

      Daca pe familia respectiva (oricat de numeroasa ar fi) chiar o intereseaza binele copiilor nu vad care ar fi supararea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>