Despre bacalaureatul profesional sau cum se fabrică valoarea unei diplome

Valoarea unui titlu școlar, indiferent de modul cum îl intitulăm, diplomă, certificat etc., se stabilește in funcție de două referințe principale: 1) accesul la un nivel superior de formare ; 2) inserția în câmpul muncii.

Vorbim aici despre valoarea de schimb, adică proporția în care o anumită cantitate de marfă – în cazul nostru, cunoștințe, competențe, comportamente socioprofesionale, etc. dobândite în sistemul de învățământ – se schimbă cu o cantitate de marfă de alt fel – alte cunoștințe, competențe, comportamente socioprofesionale etc. care vor fi dobândite fie continuând studiile la un nivel superior, fie prin integrarea în câmpul muncii.

Valoarea internă a unei diplome se determină în cadrul unui sistem de învățământ și se exprimă în mod curent prin accesul la un nivel superior. Valoarea externă a aceleiași diplome se determină in raport cu inserția profesională. Pe piața muncii, o diplomă sau un certificat îndeplinește trei funcții principale: 1) clasifică posturile de lucru – pentru o anumită poziție profesională, trebuie să fi obținut minimum diploma sau certificatul X sau Y; 2) definește competențele și calificările necesare si care, prin obținerea diplomei, sunt astfel validate de autoritatea care acordă diploma respectivă; 3) determină nivelul pretențiilor salariale pe care le poate avea cel care vrea să se angajeze și se recomandă prin diploma obținută.

Diploma de bacalaureat profesional despre care se discută în aceste zile are o valoare internă zero, căci deținătorii acesteia nu o pot folosi, deocamdată, la un nivel superior. Dacă vor să-și continue studiile, trebuie să obțină bacalaureatul național.

In raport cu piața muncii, prin introducerea acestei diplome, statul își impune monopolul în materie de educație în același mod în care a procedat până în 1989, forțând o clasificare arbitrară a posturilor de lucru. De asemenea, nu stabilește niciun fel de competențe și calificări necesare pentru obținerea diplomei. Lucrul acesta nu-l putea face singur, ci împreună cu piața muncii, iar in plus, ar fi trebuit să-l facă înainte de introducerea diplomei. Si ar mai fi trebuit să se exprime printr-un parcurs școlar care să asigure dobândirea acestor competențe.

Ne confruntăm încă odată cu acțiunea monopolistă a statului care, în loc să definească în prealabil, împreună cu asociațiile profesionale, antreprenori etc. – competențele profesionale de care este nevoie, vine pur și simplu și spune : vă convine, nu vă convine, eu, stat, numesc asta competență profesională. Si nu mă intereseaza cine ce spune. Voi îi veti angaja pentru că eu spun că este așa și eu știu cel mai bine ce spun.

Dacă pana în 1989, asemenea mecanisme puteau funcționa deoarece trăiam într-un sistem autoritarist, când sistemul de invațământ, indiferent de nivel, era complet subordonat unei economii dirijiste, la 20 de ani de la caderea comunismului, un asemenea comportament apare ca fiind anacronic si dovedește lipsa de viziune politică și incapacitate a statului de a-și intelege propriul rol, atât față de educație, cât și față de piața muncii

Cu privire la introducerea unei ierarhizări a pretențiilor salariale în funcție de nivelul de educație, statul este obligat să-și aducă aminte că timpurile comuniste au trecut (să ne amintim că asemenea grile de salarizare în funcție de diplomă existau până în 1989). Când vine vorba de tinerii care ar trebui să aibă un beneficiu salarial de pe urma obținerii unei diplome, statul e deja “obosit” pentru că a muncit prea mult, cum am vazut înainte. Astfel că nu spune nimic, nu introduce niciun fel de mecanism pentru a limita efectele perverse care pot apărea în materie de salarizare. Si nici nu poate să o faca pentru că în acest domeniu este clar că principalul factor de decizie este piața muncii. Atât timp cât nu a băgat-o în seamă cu privire la celelalte aspecte, firește că nu i se poate recunoaște niciun fel de legitimitate în materie de ierarhie a salariilor care să țină seama de titlurile de învățământ acordate de stat.

In cine lovește un asemenea comportament ? In primul rând în tinerii aflați la începutul vieții profesionale și în familiile lor. Acești tineri sunt lăsați singuri într-o junglă. Unii dintre ei se vor descurca. Alții nu.

Peste 20 de ani, noi, cei care astăzi avem puterea să decidem, vom aștepta și de la unii și de la alții să ne plătească pensiile, să ne platească spitalele unde ne vom îngriji bolile bătrâneților. Singurii care ar putea să răspunda acestor așteptări ale noastre sunt tinerii care au reușit din punct de vedere profesional. Ceilalți se vor afla fie în închisori, fie iși vor duce viața de azi pe mâine din asistență socială ori alte tipuri de ajutoare. Acei tineri care vor fi reușit prin forțe proprii să-și găsească drumul profesional, ce motive vor avea să fie solidari cu noi și cu bătrânețile noastre dacă acum îi lăsăm de izbeliște? Acum îi îmbătăm cu mirajul diplomelor fara valoare și-i lăsăm singuri să se trezească din beție în jungla de pe piața muncii, iar atunci îi vom considera individualiști. Ii vom beșteli pe la vreun colț de stradă ca sunt egoiști, ca nu sunt solidari cu nevoile noastre. Si vom uita, cu siguranță, ca noi i-am obligat să devină astfel.

Recapitulez ceea ce am spus până acum. Diploma de bacalaureat profesional, așa cum este prevazută a fi introdusă, are o valoare internă zero, asumată deocamdată de autorități și o valoare externă de trei ori negativă. Pentru sistemul de învațământ e deocamdată zero căci nu are nicio însemnătate. In interiorul sistemului de învățământ, deținătorul acestei diplome nu poate să o schimbe pe nimic. Pentru sistemele profesional și social sunt valori negative deoarece, la schimb, cei care ar trebui să câștige, sunt de fapt în pierdere.

Avand in vedere acest bilanț, nu credeți că ar fi înțelept să ne mai gândim puțin dacă tot a fost retrimisă legea în Parlament ?

 

Preluat din: http://www.contributors.ro/editorial/despre-bacalaureatul-profesional-sau-cum-se-fabrica-valoarea-unei-diplome/

Acest articol a fost publicat în Arhiva, Fara categorie. Salvează legătura permanentă.