Orbecăind în lumină

Atunci când e prea multă, lumina orbește. Iar când omul vrea, lumina devine instrument de tortură ori agent terapeutic. Aceste afirmații se referă atât la nivelul individual cât și la cel social. Unul dintre gunoaiele scormonite de tăvălugul referendumului încheiat de curând este și cel al disputei dintre Europa de Est și Europa de Vest în materie de influență asupra transformărilor politice care au loc in Romania. “Patriotismul de clopotniță”, practicat in special de fostul presedinte interimar al Romaniei a servit din plin acestei resurecții tardive a unei problematici care ține de războiul rece. De unde vine luminarea Romaniei și a românilor ? De la răsăritul lui Putin sau din strălucirile pline de nuanțe ale Bruxelles-ului? De la Est, cum era cazul până in 1989 ? Sau de la Vest, cum s-a hotărât, iar românii s-au bucurat de aceasta, in 2007 ?

Intorcându-ne fie și in treacăt asupra modului cum se construiesc opiniile politice, putem să observăm lesne că revenirea obsedantă la asemenea intrebări, formulate in diferite chipuri din 1989 încoace nu face altceva decât să agite zgomotos și, zic eu, inutil o piață uriașă. Intocmai precum în piața de produse economice, cine strigă mai tare, ține mai mult cuvântul și ocupă atenția cumpărătorilor de ocazii, acela poate spera la un câștig mai important.  Aici nu se dau însă bunuri materiale, ci imateriale, de natură politică. Două dramatizari ale răului și/sau ale binelui se confruntă public. In prima, Făt-Frumos e Rusia, iar Zmeul e Uniunea Europeană.  In cea de-a doua, rolurile se inversează: Uniunea Europeană devine Făt-Frumos amabil, binevoitor și plin de bune intenții, iar Rusia e Zmeul cel hapsân care trebuie dovedit cu orice chip.  Ambele scenarii urmăresc același obiectiv: elaborarea unei competențe politice, specifice pentru votul din decembrie 2012. In linii generale, o competență politică se definește prin capacitatea mai mare sau mai mica de a recunoaste o problema politică și de a o trata in consecință, dându-i un raspuns politic (Bourdieu, 1977), în cazul nostru, alegand intre un partid sau altul, între un om politic sau altul. Câtă nevoie avem însă de asemenea scenarii simpliste pentru a înțelege și a ne ințelege drumul pe care vrem să-l urmăm? De ce trebuie să trezim demoni ai războiului rece precum cel al conflictului dintre Europa de Vest si cea de Est pentru a ajunge să ne reprezentăm interesele politice de astăzi, mai mult de douăzeci de ani după căderea comunismului?

In Ferma animalelor, Orwell ne învață că deriva totalitară este legată în primul rând de aceea a limbajului și că aceasta apare atunci când proiectul de societate care este elaborat e deconectat de realitate. In aceste condiții, un discurs ideologic construit cu rigurozitate se transformă destul de rapid in delir. D-l Crin Antonescu și cei care l-au susținut (și-l mai susțin, poate) ne-au arătat foarte bine acest lucru până de curand. Victor Ponta și declarațiile lui recente cu privire la agenții fostei securități infiltrați în Germania continuă același scenariu pe un alt registru și cu alte ingrediente. Problema e că au căzut in capcana acestui delir și mulți dintre cei care se opun celor doi și partidelor lor. Iar demonul luminii de la răsărit nu e decat unul  dintre exemplele pe care le putem da în acest sens. Ne învârtim intr-un cerc vicios.  Sunt aduse in spațiul public tot mai multe proiecte de societate care ne indepărtează de realitate în timp ce alternativele acestora, atunci când apar și dacă apar, rămân mult mai modeste din punct de vedere mediatic. De prea multa lumină, din toate părțile, aproape că am orbit.

Romania este astăzi o țară  membră a Uniunii Europene. Acesta e proiectul de societate pe care îl avem de discutat. Acesta este fundamentul pe care trebuie să construim chiar de-ar fi să inventăm un nou meșter Manole care să opreasca nebunia distrugerii imediate a ceea ce tocmai a fost înălțat. Nu știu dacă vom reuși să facem acest lucru până la alegerile din decembrie. Dar va trebui să o facem o dată și-o dată, căci nu există cale de întors.

Referințe:

Bourdieu Pierre. Questions de politique. In: Actes de la recherche en sciences sociales. Vol. 16, septembre 1977. pp. 55-89.
George Orwell, Ferma Animalelor (Animal Farm, 1945), traducere de Mihnea Gafiţa, Iaşi, Polirom, 2002.

Preluat din: http://www.contributors.ro/editorial/orbecaind-in-lumina/

Acest articol a fost publicat în Arhiva, Fara categorie. Salvează legătura permanentă.