Profesia parintilor are vreo influenta asupra performantelor scolare ale copiilor ?

 

 

 

Un studiu recent al OCDE pe baza testelor PISA 2012 are ca punct de plecare intrebarea:

In ce masura profesia parintilor are un impact asupra performatelor scolare ale copiilor ?

Elevii participanti la ancheta PISA din 2012 au completat un chestionar unde au indicat profesia parintilor. Raspunsurile au fost codate pentru a se permite comparatii internationale. Pentru a putea compara profesiile din diferite tari a fost folosita Clasificarea internationala a profesiilor (CITP) elaborata de Biroul international al muncii (BIT). Grupurile de profesii retinute in PISA 2012   sunt urmatoarele:

1. Legiuitori, înalti  functionari si conducători (Managers)

2. Specialisti (cu ocupatii  intelectuale si  stiintifice) (Professionals)

3. Tehnicieni (Technicians and associate professionals)

4. Functionari (Clerical support workers)

5. Lucrători, operatori în comert si asimilati (Service and sales workers)

6. Muncitori calificati din agricultură, silvicultura  si pescuit (Skilled agricultural, forestry and fishery workers)

7. Muncitori si meseriasi (Craft and related trades workers)

8. Operatori pe instalatii, masini si asamblori de masini, echipamente si  alte produse (Plant and machine operators and asemblers)

9. Muncitori necalificati (Workers in elementary occupations)

In cadrul fiecarui grup, exista subcategorii, in functie de domeniul de referinta. De exemplu, pentru specialistii cu ocupatii intelectuale si stiintifice intâlnim: specialisti din domeniul sanatatii, specialisti din invatamant, specialisti din stiinte, specialisti din administratia intreprinderilor.

In cea mai mare parte a tarilor participante la PISA 2012, elevii care au cel putin unul dintre parinti ce exercita o profesie intelectuala sau stiintifica obtin rezultate mai bune decat cei ai caror parinti au alte profesii.

De asemenea, elevii care au cel putin unul dintre parinti care e muncitor necalificat obtin rezultate mai slabe decat ceilalti elevi.

In foarte numeroase tari, cu sisteme de educatie extrem de diferite, copiii care au parinti specialisti in noile tehnologii ale informatiei si ale comunicarii obtin performante remarcabile la testele PISA. Pana acum nu am intâlnit analize cu privire la acest aspect, dar nu cred ca acestea vor intarzia deoarece fenomenul se repeta, de exemplu la matematica, la peste jumatate din tarile participante la ancheta. Este posibil ca socializarea timpurie a copiilor in domeniul noilor tehnologii (prin natura profesiei parintilor) sa aiba o influenta asupra performantelor scolare ale acestora (asa cum sunt masurate aceste performante de testele PISA).

In linii generale insa, intensitatea corelatiei dintre profesia parintilor si performanta elevilor difera de la o tara la alta.

In privinta matematicii, copiii de menajere din provincia Shanghai (China) obtin rezultate mai bune decât copiii proveniti din parinti cu profesii intelectuale si stiintifice din Statele-Unite.

In ceea ce priveste România, copiii de menajere (cleaners and helpers) obtin cele mai slabe rezultate la matematica fata de toti ceilalti copii (385 de puncte pentru copiii de menajere din Romania; 570 de puncte copiii de menajere din Shanghai si 440 de puncte copiii de menajere din SUA)

De asemenea, copiii cu parinti ce exercita profesii intelectuale si stiintifice in Germania sunt mai performanti in matematica decat corepondentii lor din Finlanda.

Finlanda si Japonia au unele dintre cele mai echitabile sisteme de invatamant deoarece in aceste tari exista o preocupare continua pentru a asigura aceleasi conditii de invatare si acelasi sprijin tuturor copiilor, indiferent ca provin din familii cu profesii intelectuale si stiintifice sau din familii de muncitori necalificati.

In Romania, cele mai bune rezultate sunt obtinute de copiii proveniti din familii unde cel putin unul dintre parinti are o profesie intelectuala sau stiintifica iar cele mai slabe de elevii care vin din familii de muncitori necalificati si muncitori din agricultura, silvicultura si pescuit. Acest lucru este valabil pentru toate cele trei domenii investigate de PISA: matematica, lectura si stiinte (Figura 1)

Figura 1: Performante ale elevilor români in functie de profesia parintilor

pisa2012a

Sursa: http://beta.icm.edu.pl/PISAoccupations2012/

Daca luam in consideratie subcategoriile din fiecare din cele 9 grupuri de profesii (Figura 2), cele mai bune rezultate sunt obtinute de copiii proveniti din familii unde cel putin unul dintre parinti apartine celor care conduc azi in Romania (Managerschief executive, senior officials).

Destul de bine se descurca la testele PISA si copiii care vin din familii de specialisti din domeniul stiintific si al ingineriei (Professionals – science and engineering professions), cei care au cel parinti in categoria specialistilor din sanatate  (Professionals – health professions) si cei ai caror parinti sunt specialisti in domeniul tehnologiei informatiei si al comunicarii (Professionals – information and communications technology).

In apropierea acestora, destul de aproape ca performanta, se afla copiii proveniti din familii unde parintii lucreaza in invatamant (Professionals – teaching professionals), in afaceri si in administratie (Professionals – business and administration professionals), sau sunt specialisti in domeniul juridic, social ori cultural (Professionals – legal, social and cultural). Alaturi de acestia se mai gasesc si copiii cu parinti care conduc in domeniul serviciilor (Managers - production and speciased services) si cei care se afla in fruntea unor servicii din turism sau comert (Managershospitality, retail and other).

Rezultatele cele mai slabe sunt obtinute de copiii proveniti din familii de menajere si auxiliari (Workers in elementary occupations – cleaners and helpers) . Copiii muncitorilor calificati din agricultură, silvicultura  si pescuit (Skilled agricultural, forestry and fishery workers) obtin de asemenea rezultate foarte modeste la testele PISA.

O asemenea ierarhizare a performantelor este specifica României si ar merita studii aprofundate care sa examineze echitatea sistemului public de educatie.

Asa cum apare din aceste rezultate, in Romania de astazi sistemul educativ este profund inechitabil. Cu alte cuvinte, scoala nu acorda oportunitati egale tuturor copiilor, indiferent de mediul profesional al parintilor.

Mai mult chiar, performantele copiilor ai caror parinti fac parte din categoria superioara a legiuitorilor si inaltilor functionari (Managerschief executive, senior officials ) pot conduce la ideea ca transformarile sistemului public de invatamant ii avantajeaza pe acestia. Vorbesc despre sistem public de invatamant din doua motive. In Romania, invatamantul privat la nivel secundar este putin dezvoltat comparativ cu cel public. In al doilea rând, dupa stirea mea, esantionul PISA cuprinde doar scoli publice, nu si private.

In urma cu 10 ani, in numarul din 11 februarie 1994 al publicatiei Journal de Genève, Mircea Cosea, pe atunci ministru al economiei dadea un interviu in care mai intai isi arata multumirea fata de reluarea cresterii economice, iar apoi facea afirmatia urmatoare (din care, o parte e retinuta chiar de editorii ziarului ca titlu al interviului:

In România, ca si in alte parti in Est, se instaleaza o societate excesiv si durabil de inegalitara. In opozitie cu minoritatea privilegiata, pensionarii, de exemplu, au cunoscut o scadere insuportabila a nivelului de viata. Aceasta polarizare intretine extremismul nationalist sau pe ce de stânga. Nu va fi deci un fapt conjunctural, ci un pericol foarte mare, pe termen lung, si pretutindeni in Est“.

Privind dinspre aceste rezultate ale testelor PISA, in privinta României, ministrul Cosea nu pare a se fi inselat.

 

Figura 2: Performantele elevilor români la testele PISA 2012 in functie de categoriile si subcategoriile profesionale ale parintilor

pisa2012ab

Sursa: http://beta.icm.edu.pl/PISAoccupations2012/

Fara indoiala ca aceste rezultate sunt deja examinate cu atentie in diferitele tari participante la testele PISA. E un rationament economic in spatele acestei afirmatii. Atât educatia cât si organizarea acestor anchete costa prea mult pentru a nu li se acorda atentia cuvenita.

Sper ca si cercetatorii români vor incerca sa le inteleaga mai bine. Este nevoie de studii comparative (si, in viitor, longitudinale), atat la nivelul unui sistem de educatie cat si intre diferite sisteme educative si socio-profesionale.

Referinte:

http://www.letempsarchives.ch/Repository/ml.asp?Ref=SkRHLzE5OTQvMDIvMTEjQXIwMDYwMA==&Mode=Gif&Locale=french-skin-custom

http://www.oecd.org/pisa/pisaproducts/pisainfocus/PISA-in-Focus-n36-(eng)-FINAL.pdf

 

 

Acest articol a fost publicat în Câte ceva despre educatie, Fara categorie. Salvează legătura permanentă.

31 răspunsuri la Profesia parintilor are vreo influenta asupra performantelor scolare ale copiilor ?

  1. Paul_ spune:

    “Mai mult chiar, performantele copiilor ai caror parinti fac parte din categoria superioara a legiuitorilor si inaltilor functionari (Managers – chief executive, senior officials ) pot conduce la ideea ca transformarile sistemului public de invatamant ii avantajeaza pe acestia. ”

    … sau poate este adevarata urmatoarea interpretare:

    rezultatele elevilor depind mai mult de sustinerea familiei decat de ceea ce poate oferi scoala in structura sa actuala.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Mi-e greu sa inteleg cum este posibil ca o familie sa se substituie unei institutii in ceea ce priveste educatia.

      Rezultatele elevilor depind in egala masura de sustinerea scolii si de cea a familiei. Dupa cum arata testele PISA insa, scoala româneasca nu-i sustine pe toti copiii in egala masura, ci pe cei favorizati social. Mai mult, e vorba de copiii celor care se afla in diferite functii de conducere si care, dupa cum arata rezultatele PISA din 2012, par a-si fi anexat institutia scolara. Acesta e un lucru foarte grav.

      • Paul_ spune:

        Familia nu se poate substitui scolii ce priveste educatia.

        Dar poate sa isi motiveze copilul.

        Testele PISA se refera la notiuni de baza care ar trebui sa le stie toti copiii. In afara de cazurile extreme cand profesorii chiar isi bat joc de meserie, notiunile de baza le sunt predate tuturor elevilor (indiferent de locul de munca al parintilor).

        Diferenta intre manageri si ingineri de exemplu este foarte mica (cred ca se incadreaza in eroarea statistica). Si acestia si-au anexat institutia scoalara?

        Ca scoala, in structura sa actuala, nu raspunde nevoilor tuturor elevilor, este adevarat. Dar nu cred ca este vina parintilor care reusesc sa isi motiveze copiii.

        PS: Toate toate ca nu sunt de acord cu concluziile, articolul este una dintre cele mai intereante analize a sistemului de invatamant romanesc pe care le-am citit.

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Da, familia are rolul principal in dezvoltarea motivatiei interne pentru invatare. Invatarea se petrece insa la scoala.

          E o diferenta socioprofesionala intre ingineri si manageri. Nu poti fi incadrat in categoria inginerilor daca nu ai scoala, poti foarte bine sa fii manager fara scoala.

          “Ca scoala, in structura sa actuala, nu raspunde nevoilor tuturor elevilor, este adevarat. Dar nu cred ca este vina parintilor care reusesc sa isi motiveze copiii”. Din punctul dvs. de vedere, de ce managerii isi motiveaza mai bine copiii, iar menajerele nu ?

          • Paul_ spune:

            Probabil realitatea care a trait-o cineva in copilarie conteaza. Pana la urma este singura realitate care o cunoaste. Nimeni nu ne invata cum sa fim parinti. Ne comportam cu copiii nostri asa cum s-au comportat si parintii nostri cu noi.

            Impunerea unor standarde copilului este un lucru important (“baiatul meu este mai visator, nu cred ca o sa fie de 10″ – este replica care am auzit-o de la mama unui coleg de grupa a fiului meu).

            Nu pot comenta in ceea ce priveste managerii pentru ca nu stiu pe nimeni care s-ar incadra in aceasta categorie. De altfel pentru mine este suprinzatoare clasarea elevilor ai caror parinti sunt profesori si clasarea mai buna a elevilor ai caror parinti sunt ingineri.

            “Invatarea se petrece insa la scoala.”

            Cred ca in Romania, temele conteaza foarte mult in pregatirea unui elev. Teme de 1-2 ore pe zi in ciclul primar si 4-5 ore la liceu sunt ceva normal. Daca un copil nu are sustinerea familiei atunci ii va fi foarte dificil sa concureze cu cei care au avut norocul sa se nasca intr-o familie din zona rosie sau portocalie.

          • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

            Temele nu contrazic afirmatia ca “invatarea se petrece la scoala”. Ce copil face teme care nu-i sunt date la scoala ? Intr-adevar sustinerea familiei e importanta. Si de aceea scoala trebuie sa-i sprijine mai mult pe acei copii pe care familia nu-i sustine. Asta inseamna sa ofere oportunitati egale de invatare tuturor copiilor. Din ce in ce mai mult nu e cazul in Romania pentru ca lipseste un proiect educativ pe care sa-l sustinem cu totii, in mod constant.

          • Paul_ spune:

            Cum la noi temele sunt in general mai dificile decat ceea ce se preda in scoala, atunci sustinerea parintilor este foarte importanta.

            Pentru ai ii sustine pe toti copiii, ideal ar fi ca fiecare care elev sa aiba acasa un profesor care sa il ajute. A fi o predarea/invatarea centrata pe elev perfecta.

            De asemenea, conform LEN actuale elevii care intra in clasa a V-a in 2015 vor da examen de admitere la liceu. Practic, liceele care au concurenta, isi vor organiza propriul examen de admitere.

            Eu am astept ca subiectele sa fie mai dificile decat cele de la examenele nationale actuale. Asta va accentua diferentele intre copiii care au sustinerea familiei si cei care nu au sustinerea familie (materiala si/sau morala).

          • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

            Dificile sau nu, fac copiii teme daca nu le sunt date la scoala ?

          • Paul_ spune:

            O tema rezolvata partial duce la goluri in cunostinte si dificultati in rezolvarea temelor in viitor.

            Un profesor avand in vedere numarul mare de elevi din clasa, nu poate verifica tema fiecarui copil in parte si sa isi dea seama ce nu a inteles fiecare copil.

            De asemenea, sunt multi copii care lucreaza suplimentar (de cele mai multe ori la “sugestia” parintilor). Stiu profesori si chiar invatatori care dau o tema obligatorie si tema optionala. Orice efort suplimentar despus de o parte dintre elevi se va vedea in rezultatele de la testarile nationale sau PISA.

          • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

            Daca nu ar exista scoala, nu ar fi nici eforturi optionale pentru c ar lipsi referinta de baza (optional in raport cu ceva ce obligatoriu).

          • Paul_ spune:

            Dar scoala exista, unii elevi rezolva numai temele obligatorii, altii deloc sau o parte si altii reusesc sa rezolve si temele optionale.

            Nu credeti ca aceasta realitate duce in final la un “sistemul educativ este profund inechitabil”?

          • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

            Nu in acesti termeni se pune problema inechitatii din educatie.

          • Paul_ spune:

            Sa cerem MEC-ului sa organizeze un sistem de educatie astfel incat 90% dintre copiii din Romania sa obtina punctaj maxim la testele PISA mi se pare de bun simt si cred realizabil.

          • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

            Este cea mai mare eroare pe care ar putea-o face un sistem de educatie sa ia in exclusivitate PISA drept referinta. Nu avem de crescut roboti, ci trebuie educati oameni.

          • Paul_ spune:

            “Nu in acesti termeni se pune problema inechitatii din educatie.”

            Care credeti ca este cauza diferentelor dintre rezultatele obtinute de elevi la testele PISA?

          • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

            Nu exista o singura cauza, de aceea am spus ca e nevoie de investigatii aprofundate pornind de la aceste rezultate si care sa documenteze raspunsul la intrebarea pe care o puneti. Ipotezele de lucru sunt numeroase, unele dintre acestea le-am amintit chiar in discutia de aici. Sunt insa doar ipoteze, care cer sa fie examinate pentru a se putea lua masuri de ameliorare.

          • Paul_ spune:

            ” Nu avem de crescut roboti, ci trebuie educati oameni.”

            Nu inteleg legatura dintre testele PISA si robotii.

            Eu ma astept ca un elev de clasa a VII-a care a invatat sa rezolve ecuatiile de gradul I si sa reprezinte grafic ecuatii de gradul I sa poata rezolva si un exercitiu de tip PISA care foloseste ecuatii sau reprezentarea functiilor de gradul I.

            Altfel nu este nici o diferenta intre un elev si un robot.

          • Paul spune:

            De pe la altii:

            “…persoanele cu o educatie precara au un risc de aproximativ 5 ori mai mare decat cei educati sa traiasca in saracie.”

            http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18171402-nivelul-educatie-tatalui-este-cel-mai-puternic-factor-care-influenteaza-succesul-copilului-scoala-studiu.htm

          • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

            Sunt enorm de multe studii care spun acest lucru: lipsa de educatie inseamna saracie. Bine-ar fi sa auda asta si cei care se ocupa de educatia din Romania.

          • Paul spune:

            Referitor la intrebarea dumneavostra de ce un manager poate sa isi motiveze copilul mai bine decat o femeie de serviciu.

            Acum ca am resusit sa cunosc “sistemul” de invatamant preuniversitar pe propria piele, as putea incerc un raspuns la intrebarea dumneavoastra.

            In primul rand, orice parinte vrea sa isi ajute copilul. In al doilea rand sistemul de invatamant este ineficient cu exceptia unor scoli/clase/profesori unde se preda si se invata cu seriozitate.

            Diferenta dintre prima si a doua categorie este ca managerii, doctorii si inginerii reusesc sa suplineasca ineficienta sistemul de invatamant prin munca suplimentara (meditatii) iar profesorii prin faptul ca isi pot ajuta copiii singuri si au timp liber mai mult.

            Cei din a doua categorie nu au nici banii nici cunostintele necesare sa isi ajute copiii.

            Ca un argument suplimentar, o prietena care este invatatoare la o scoala de castier mi-a spus ca multi copii buni se “pierd” incepand cu clasa a V-a.

      • Paul_ spune:

        Sunt de acord.

        Dar s-ar putea putea da exercitii asemanatoare cu testele PISA pentru nota 5-6 la testarea nationala de la sfarsitul clasei a VIII-a.

        Pentru note mai mari de 6 cred ca ar trebui pastrate tipurile de exercitii din momentul de fata.

  2. d.p. spune:

    foarte instructiv articol.
    sigur ca studiile comparative intre sisteme educative ne pot fi de folos.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Si atunci de ce nu se incep aceste studii comparative. Ele nu pot fi facute de la distanta, ci din tara. PISA, de exemplu, poate conduce la formularea unor ipoteze foarte interesante, care ar merita verificate prin studii aprofundate. De ce nu se fac ? Iar daca se fac, de ce se publica doar in limba engleza ?

    • Oana Mihai spune:

      Cui sa fie oare utile studiile comparative? Cu ce aplicare practica? Stiu ca am folosit un pleonasm, dar este intentionat.
      Hai sa luam cazul practic existent de atatia ani de zile in Romania: invatamantul traditional si cel alternativ. Dorind cei mai bun pentru copilul meu m-am apucat sa analizez la inceput impresiile despre acestea doua. Hotararea a fost luata: invatamantul alternativ este mai sanatos decat cel traditional. Acum vreo 2 ani faptul ca am luat o decizie buna a fost confirmat rezultatele de la bac ale celor de la Waldorf. Intre timp, au inceput sa apara date statistice complete abia anul trecut (de ex poti sa urmaresti evolutia rezultatelor unui copil de la admiterea la liceu pana la bac). Ele imi arata acelasi lucru. Alternativul da rezultate pe termen lung peste medie. Cel putin pe Bucuresti. Sa fie metoda, sa fie invatatorul care prin natura lui a ales sa fie mai conectat la ceva viu si nu ceva robotizat? Asta nu as putea spune.
      Problema majora sta in faptul ca, discutand vreo 4-5 ani cu parinti diversi am constatat ca au o mentalitate atat de fixa. Doamne! Sunt uimita, romanii dorm pe ei! Au cap pe umeri si 90% fac ce face turma, iar daca fac altceva decat turma o fac din inspiratie si nu din rationament. Nu pot gasi o explicatie logica deciziilor pe care le-au luat. Se pare insa ca atunci cand vine vorba de lucruri marunte si de a fi incorect, subit acest rationament se trezeste si este utilizat. Insa sunt incapabili sa utilizeze rationamentul pentru a face un lucru corect!
      Este uimitor!

      • Oana Mihai spune:

        La obiect, acea mentalitate fixa consta in ridicarea in slavi sau acceptarea fara gandire critica a sistemului traditional (ca si cum nu ar avea de stiinta) si in plus repetarea la nesfarsit a unor blamari ale invatamanatului alternativ, numai pentru ca asa au auzit sau au citit. Nici macar nu verifica. Ba chiar unii nu se sfiesc sa inventeze lucruri neplacute pe seama invatamantului alternativ pentru a-si justifica decizia in favoarea invatamantului traditional.
        Ca o dovada a acestei ipocrizii, sunt parinti care isi trimit copii la Fast track kids, bazat pe sistem Step-by-step, care habar nu au ca FTK se bazeaza pe SBS, in schimb blameaza invatamantul alternativ ori sustin ca SBS nu exista in Romania.

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          In Romania nu exista o traditie a studiilor care sa utilizeze comparatia cu scopul de a arata atat lucrurile bune cat si pe cele mai putin bune. Se apeleaza de obicei la comparatie in scop de marketing. De aceea si rezistenta sistemului traditional de invatamant este foarte mare. Se respinge ceea ce nu se intelege.
          Educatia este unul din cele mai sensibile domenii. Rezultatele sunt vizibile pe termen relativ lung si in plus aceste rezultate difera in functie de criteriile pe care le aplici pentru a le masura. Intre un sistem vechi, care a functionat o anumita perioada de timp si unul nou, oamenii il aleg pe cel vechi, gandindu-se cam in felul urmator: “si eu am facut scoala in felul acesta si de bine de rau m-am descurcat; asa se va intampla si cu copilul meu”. De aceea e nevoie de informare mereu actualizata si impartiala a parintilor, care sa-i sprijine pe acestia sa ia deciziile cele mai bune pentru propriul copil.

  3. Dar dacă în România, familia este ceea ce influenţează mai mult decât în alte părţi pe tânărul student? Poate că familia are un rol mai important în România decât în alte ţări, unde, să zicem sunt mai accentuate activităţile extraşcolare, cluburi de activităţi, sport organizat sau altele. Dacă timpul petrecut în familie în România este mai mare decât în alte părţi?
    Aşa influenta părinţilor asupra tinerilor are un rol mai important. Şi aici mă refer la exemplul părintelui în ceea ce face copilul. Tânărul are nevoie de un exemplu şi chiar îşi caută unul şi el fiind mereu în mijlocul familiei, îi este mai la îndemâna să aibă ca model tatăl sau mama. Aşa, imitându-şi părinţii, copilul cu note mari îşi copie părintele manager sau inginer, deci cu şcoală şi el. Părintele fără prea mult studiu va fi şi el un exemplu pentru copil, dar nu la studiu. Poate că-i pur şi simplu o imitare a ceea ce vede, căci prea îmi par paralele cele două drepte ale şcolii la părinţi şi rezultatul la învăţătura al copiilor. Mulţumesc.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Intr-adevar parintele fara studii este un exemplu pentru copilul lui prin ceea ce face el insusi. Dar in acelasi timp, chiar daca nu are studii, dar are respect pentru scoala si educatie, un parinte fara prea multa carte poate fi un exemplu pentru copilul sau si poate sa-l indemne sa se realizeze prin invatatura.

      • Paul spune:

        “…un parinte fara prea multa carte poate fi un exemplu pentru copilul sau si poate sa-l indemne sa se realizeze prin invatatura.”

        Clasele in Romania au in mod curent (mai ales in mediul urban peste 30 de copii). Un invatator sau profesor nu are timp sa vada ce nu a inteles fiecare copil in parte. Poate un parinte fara prea multa carte sa isi ajute copilul cand acesta nu intelege ceva la scoala?

        De fapt realitatea este ca sistemul de invatamant este la fel de ineficient pentru toti copiii indiferent de cata carte au parintii. Numai ca parintii cu mai multa carte au posibilitatea sau isi ajute copiii (explicandu-le sau prin meditatii).

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Ce rol credeti ca trebuie sa aiba parintii intr-un sistem de invatamant eficient ?

          • Paul spune:

            In primul rand trebuie sa finanteze direct sau indirect (prin taxe si impozite) scoala copiilor sai.

            Sa incerce sa creeze o atmosfera placuta in familie.
            Sa isi sprijine si sa isi incurajeaze copiii sa fie curiosi si sa lase creativitatea copiilor sa se dezvolte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>