Sa invatam despre totalitarisme la scoala ideocratica sau la scoala istorica ?

Pe 26 februarie 2014, Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare din Cehia s-a retras de pe Platforma Memoriei si Constiintei Europene, unde era suspendat din 14 ianuarie 2014. E un moment de rascruce in institutionalizarea cercetarii totalitarismului deoarece nu se desprinde orice membru, ci chiar unul dintre initiatorii acestei platforme europene.

Potrivit directorului institutului ceh, Pavla Foglová, citat de Radio Praga, motivul rupturii il constituie refuzul Platformei Memoriei si Constiintei Europene de a reveni asupra deciziei de suspendare din ianuarie când i se reprosa Institutului ceh infiltrarea in rândurile sale a unor fosti comunisti. Pentru Michal Uhl, membru al consiliului director al Institutului, aceasta este o acuzatie lipsita de fundament (1): “Ne-au suspendat calitatea de membru, incalcând astfel propriile statute, folosind argumente false si inselatoare

Michal Uhl face parte din noua generatie de cercetatori ai totalitarismelor. Are in jur de 30 de ani si este fiul lui Petr Uhl, un apropiat al lui Václav Havel. Impreuna cu alte trei persoane, a fost ales, in 2012, in consilul director al acestei institutii. Potrivit acestora, “institutul nu trebuie sa fie un instrument ideologic folosit pentru interpretarea istoriei, ci mai curând sa furnizeze diferite interpretari ale trecutului.”

In opinia lui Michal Uhl, aceasta reconceptualizare a misiunii institutiei este motivul real al suspendarii din ianuarie. Nu este agreata de Neela Winkelmann, Directorul Executiv al Platformei Memoriei si Constiintei Europene si fost Manager Executiv pentru Afaceri Europene la Institutul ceh de Studiu al Regimurilor Totalitare.

La rândul ei, Neela Winkelmann (1) acuza conducerea institutului de o prea puternica orientare spre stânga, ceea ce nu ar corespunde coalitiei centriste aflate azi la putere in Cehia: “Am constatat o discrepanta intre politica actualei conduceri a Institutului si situatia politica din societatea ceha dupa ce noul guvern a fost format.”

Din punct de vedere institutional sunt inca posibile modificari dupa luna aprilie 2014, când se va alege un nou director la Institutul ceh de Studiu al Regimurilor Totalitare pentru a o inlocui pe Pavla Foglová. Sunt deja cinci candidati care aspira la acest post.

Daca analizam cu atentie argumentele avansate de o parte si de alta, constatam ca, dincolo de rivalitati de natura ideologica, se confrunta doua scoli politiologice si istorice de studiere a totalitarismelor. Este vorba despre scoala “ideocratica” sau “totalitariana” si scoala “revizionista” sau “istorica”.

Cum observa Georgeta Coltescu (2), “din scoala “totalitariana” a rezultat “modelul totalitar” in varianta sa ideal-tipica sau orwelliana, prin care este postulata natura imuabila a sistemelor sovietizate, teoretizându-se continuitatea lor, cu aceeasi identitate, de la Lenin la Gorbaciov. Incremenirea lor se explica prin caracterul ideocratic.” Dominanta in Statele Unite pana in anii 1960, scoala ideocratica incepe treptat sa fie considerata ca fiind prea maniheista si abstracta. Apare astfel o noua orientare in studierea totalitarismelor, mai putin politizata si mai mult influentata de stiintele sociale care a primit numele de scoala revizionista sau istorica.

Conceptia lui Michal Uhl potrivit caruia Institutul ceh trebuie sa ofere diferite interpretari ale trecutului totalitar si nu doar sa perpetueze o schema ideologica unica se inscrie in aceasta directie revizionista. Clivajul dintre cele doua scoli politologice si istorice, produs, de partea cealalta a Atlanticului incepând cu anii 1960 incepe sa patrunda si in fostele tari comuniste unde predomina viziunea ideocratica asupra totalitarismelor si a studiului acestora.

Nu stim deocamdata cum va continua aceasta confruntare si ce rezerve de reputatie politica, sociala, culturala si stiintifica vor fi aduse in prim plan in fostele tari din Europa centrala si de Est. In România, unde predomina o mentalitate mesianica exploatata din plin in discursul ideocrat cu privire la comunism si alte forme de totalitarism, va fi si mai greu pentru revizionisti sa se afirme. Presa româneasca de obicei destul de atenta la ceea ce se întâmpla cu acest Institut (4) nu retine nici stirea suspendarii si nici pe aceea a retragerii de pe Platforma Memoriei si Constiintei Europene a institutiei care se numara printre membrii fondatori ai acestei platforme. Traim insa intr-o perioada a proceselor sociale accelerate si este posibil ca ceea ce ni se pare azi îndepartat sa fie mai aproape decât credem.

(1) http://radio.cz/en/section/curraffrs/czech-totalitarian-studies-institute-quits-european-association

(2) http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=8925

(3) http://www.hotnews.ro/stiri-international-14687260-cehia-institutul-pentru-studiul-regimurilor-totalitare-miza-unui-scandal-intre-premier-opozitia-social-democrata.htm

Acest articol a fost publicat în Arhiva, Fara categorie. Salvează legătura permanentă.

5 răspunsuri la Sa invatam despre totalitarisme la scoala ideocratica sau la scoala istorica ?

  1. d.p. spune:

    care sunt cauzele (si probele) faptului ca in Romania predomina o mentalitate mesianica ?

    • d.p. spune:

      ati asezat linkul (2) la articolul critic, din 2005, al dnei G. Coltescu la o carte a lui V. Tismaneanu.

      dna Coltescu nu are nici cea mai palida observatie critica la adresa autorului, totu-i roz, pe cimp, pe dealuri, imprejur, in departare.
      astfel, VT este probabil cel mai adulat autor in RO, dupa 1989.
      zeci de articole encomiastice, cird, puzderie, inflatie.
      de aceea, cred, este si atit de prezent in sfera publica de la noi, de parca ar trai aici si nu in USA, ca doar aici i se aduc osanale si omagii cu nemiluita.
      pe unele le merita, dar exagerarea….naste monstri.
      saracul, nu mai doarme, nu se mai plimba, nu mai traieste vreo idila, acolo, oricit de ofilita, ci e prezent aici cu asupra de masura, totul pt. front, totul pt. victorie, in admiratia mereu treaza si la datorie a doamnei/drei Ioana Hancu.

      • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

        D-na Coltescu apreciaza perspectiva ideocratica a cercetarii totalitarismului. Indirect, referinta la acest articol subliniaza intr-un alt mod puternica preferinta pentru abordarea ideocratica a totalitarismului in Romania.

        Nu stiu daca VT e cel mai adulat autor sau suntem facuti sa credem ca ar fi. Trebuie sa fim cinstiti si sa recunoastem ca, prin natura profesiei, VT a scris foarte mult despre situatia politica a Romaniei inainte si dupa caderea regimului comunist. Daca vrei sa rezisti intr-un sistem stiintific competitiv cum e cel american trebuie sa nu ai idile ofilite si sa scrii. Ar trebui, cred, o examinare critica, obiectiva a ceea ce a scris VT, iata un subiect de teza in “stiinte politice”.

        Cred ca viitorul este al unei altfel de cercetari despre totalitarisme, mai aproape de ceea ce vor tinerii de la Praga. Scoala ideocratica nu se va da insa batuta prea usor, mai ales ca este bine infiltrata si are adepti de nadejde ca persoana pe care o mentionati.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Cauzele principale sunt nivelul de educatie scazut si modelul interpretarii religioase a cotidianului care e inca destul de puternic.

  2. d.p. spune:

    acstea sunt probele mentalitatii mesianice romanesti ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>