Scaunul de la Academie

 

Council for the International Exchange of Scholars (CIES)  este o institutie guvernamentala  care administreaza programele Fulbright prin care se realizeaza colaborari intre oamenii de stiinta si cultura din Statele Unite si cei din toate celelalte tari ale lumii.  In 2010 am propus CIES un proiect menit sa evalueze performantele cercetarii medicale din Romania, iar in 2011 organizatia a aprobat resursele necesare acestui proiect. Asa am devenit Fulbright Specialist (Global Health/Education), calitate in care am reusit sa cunosc si sa lucrez cu multi colegi din Romania in ultimii ani. Am descris observatiile mele in raportul inaintat responsabililor pentru program de la CIES si in multe articole publicate la Bucuresti si nu voi surprinde pe nimeni spunand ca performantele cercetarii medicale din Romania sunt, in ansamblu,  modeste, chiar atunci cand sunt comparate cu a altor tari din aceiasi zona geopolitica, cum ar fi Ungaria, Polonia si statele rezultate din dezmembrarea Cehoslovaciei. Lipsesc banii, dar lipsesc si oamenii care, din posturi de conducere, cu energie si entuziasm,  ar trebui sa ofere viziunea unei cai spre mai bine.  Mai mult decat orice insa lipseste efectul catalizator al Academiei Romane, pentru ca Sectia de Stiinte Medicale al acestui forum al consacrarii a devenit, in anii in care i-am observant activitatea, un vehicol dedicate  exclusiv  imaginii presedintelui ei, profesorul Laurentiu M. Popescu.

Iata lista notificarilor  Sectiei din anii 2011-2012, asa cum este publicata la data acestui articol (21 decembrie 2013),  pe site-ul oficial al Academiei Romane: conferinta “Telocitele si medicina regenerative” sustinuta de  profesorul L. M. Popescu; Comunicat de presa “Pasi importanti in studiul telocitelor, lumea medical reactioneaza”; alegerea profesorului L. M. Popescu pentru medalia Internati0onal Academy of Cardiovascular Science; “Telocytes: a novel type of interstitial cells in the heart”, o conferinta prezentata de profesorul L.M. Popescu in Dubai, Santander, Shanghai si alte locuri. Nici un cuvant despre nici un alt membru, titular,  corespondent sau de onoare si nici o mentiune despre activitatile cercetarilor din institutele Academiei. Pentru 2013 nu exista nici o notificare.

Exclusivitatea pe care o impune  profesorul L.M. Popescu ar putea fi, in extremis, justificata daca contributiile sale ar fi evident superioare celorlati membri ai Sectiei. Acest lucru poate fi evaluat prin prestigiul revistelor in care au publicat membrii Sectiei, numarul de citari ale articolelor si impactul pe care descoperirile facute le-au avut asupra  domeniului de cercetare.

Cele doua  articole “de varf” despre telocite ale profesorului L.M. Popescu au fost citate de 112 (din care 27 sunt autocitari),  respectiv 107 ori. Amandoua au fost publicate in Journal of Cellular and  Molecular Medicine, o revista editata de profesorul L.M. Popescu.  Pe de alta parte, profesorul C. Ionescu-Tirgoviste,  membru corespondent , a publicat in New England Journal of Medicine un articol citat de 604 ori, iar in Nature o lucrare citata pana acum de 410 ori.  Un alt membru correspondent, profesorul C. Cernescu, are la activ o publicatie in Lancet citata de 560 de ori si un studiu in Journal of Clinical Microbiology  citat de 160 de ori. In sfarsit, un al treilea membru corespondent, profesorul G. Benga, este singurul cercetator  roman mentionat intr-un discurs  de receptie al Premiului Nobel (de Peter Agre, la 8 decembrie 2003) in ultimii 60 de ani.  Sub presedentia  profesorului L.M. Popescu, nici una dintre aceste personalitati adevarate ale stiintei romanesti nu a fost considerata demna de titularizare .

Promovarea imaginii proprii este si o constanta a demersului public al profesorului L.M. Popescu. Despre ceilalti participanti la circuitul valorilor din Romania, despre misiunea Academiei de a promova calitatea si adevarul in cercetare, despre dificultatile uriase pe care le confrunta populatia Romaniei in incercarea de a obtine ingrijire medicala decenta nu este niciodata vorba.

Profesorul L.M. Popescu are dreptul sa isi ridice statuia si nu ar trebui sa ne intereseze  daca monumental este plin sau gol inauntru.  Cred insa ca a venit timpul ca scaunul presidentialsa fie ocupat de cineva cu empatie, cu interes pentru stiinta altora si cu dorinta de a participa la reabilitarea prestigiului stiintific, cultural si moral al Romaniei.

Peter Manu

Despre Peter Manu

Peter Manu is a 1970 graduate of the Institute of Medicine and Pharmacy in Bucharest. He has been a full-time faculty member in the US since 1980, starting as assistant professor at Upstate Medical College – State University of New York in Syracuse, continuing as associate professor at the University of Connecticut School of Medicine in Farmington, and then as professor at Albert Einstein College of Medicine and Hofstra University in New York.
Acest articol a fost publicat în Arhiva, Fara categorie. Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la Scaunul de la Academie

  1. d.p. spune:

    cititnd acest articol, mi se pare ca aflu calea cea mai adecvata de a face opozitie (constructiva, cum s-a spus la un moment dat), “marturisind”/depunind marturie fiecare, cu date, fapte, documentat, despre linia subtire pe care-si intinde competenta.
    astfel, s-ar evita culpabilizarea la gramada si deci complet ineficienta, culpabilizare/invinovatire prin ochiurile careia nu scapa nimeni si scapa toata lumea.
    aproape ca-i un sport, astazi, la noi sa-i criticam pe toti si sa nu raspunda nimeni.
    cred ca Dl. prof. Manu ofera, aici( si nu numai !), un mic model de comportament intelectual sanitar .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>