Situatia ucrainiana vazuta din Elvetia: Cum a început totul

 

 

 

Pe 4 martie 2014, postul elvetian RTS1 a prezentat, in cadrul emisiunii Infrarouge, o dezbatere cu privire la criza ucrainiana. Invitatii jurnalistei Esther Mamarbachi au fost diferiti specialisti universitari ai crizei ucrainiene, ucrainieni din Elvetia si jurnalisti.

Va prezentam o traducere a principalelor momente ale acestei emisiuni unde s-au exprimat diferite puncte de vedere cu privire la situatia ucrainiana. Materialul este impartit in mai multe articole, fiecare rezumand cate una din temele discutate.

1. Cum a inceput totul

Cum s-a ajuns aici ? De ce Vladimir Putin si-a trimis armata in Crimeea ?

Eric Hoesli, jurnalist si autor, intre altele, al cartii “A la conquête du Caucase: Epopée géopolitique et guerres d’influence, Paris, Editions des Syrtes, 2006

Cred ca ne aflam in fata ultimului episod dintr-o lunga istorie. Ucraina ocupa o pozitie cu totul aparte – e in acelasi timp in Europa si in lumea rusa. Se afla pe “falia seismica” ce separa cele doua lumi. Aceste diferente se resimt si in societatea ucrainiana unde intalnim populatii ce au cunoscut istorii relativ diferite, care tin de culturi politice diferite. Aceste diferente sunt constante din 1991 pana in prezent Nu a fost niciun vot pana acum in Ucraina care sa nu le puna in evidenta. Din pacate pentru ucrainieni, acestor diferente li se suprapune un interes major pe plan geopolitic al occidentalilor, pe de o parte si al Rusiei, pe de alta parte Ceea ce vedem astazi e de o gravitate extrema. Ne aflam in fata episodului celui mai periculos de la sfarsitul razboiului rece, daca intr-adevar razboiul rece s-a sfarsit vreodata. Suntem intr-o faza dificila unde, dupa ce i-am vazut pe occidentali incercând in ultimii ani sa aduca Ucraina de partea lor, Rusia, luata putin pe nepregatite de ultimele evenimente incearca si ea sa-si apere propriile interese, sa obtina câteva atuuri in aceasta batalie geopolitica. Face acest lucru in modul sau specific, pe care il cunoastem, cu declaratii uneori surprinzatoare – apararea minoritatilor, lucruri de genul acesta, care ar parea speciale pentru noi occidentalii. La asta asistam, la o partida importanta de poker intre doi mari jucatori: occidentalii si rusii

Este situatia ucrainiana cu adevarat periculoasa ?

André Liebich, politolog, fost profesor (acum la pensie) la IHEID al Universitatii din Geneva

Cu siguranta, este foarte periculoasa. Criza dureaza de mai mult de 3 luni, se adânceste din ce in ce mai mult, suntem acum intr-o faza care ar putea fi decisiva. Ceea ce este incurajator e ca nimeni nu pare a dori sa traga primul. Sunt multe tensiuni si ceea ce e cel mai de temut e derapajul.  Daca apare un incident sângeros, ca, de exemplu, asasinarea unui anumit numar de soldati rusi sau un masacru cum a fost in piata Maidan luna trecuta, aceasta ar putea schimba situatia si provoca un razboi activ. Pentru moment, ce e incurajator e ca nici occidentalii si nici rusii nu vor sa traga primii. Si speram ca va ramane asa. Trebuie sa luam masuri ca ramâna asa.

Cum ati reactionat când ati aflat in acest week-end ca Rusia va invadeaza tara ? Caci Crimeea reprezinta sudul Ucrainei.

Lisa Rubach, cercetatoare de nationalitate ucrainiana, care lucreaza la IHEID (Institut de hautes études internationales et du développement) al Universitatii din Geneva

Pentru mine e dificil sa va explic calm cum am reactionat cand am aflat vestile din acest week-end. Sunt nascuta in Rusia, mama mea e rusoaica, rusa e limba mea materna. Ma consider insa ucrainiana. Am trait aproape toata viata mea in Ucraina. Numai intr-unul din cele mai urâte cosmaruri mi-as putea imagina aceste doua tari in pragul razboiului, cum se spune pe aici, un razboi rece intre lumea occidentala si cea orientala. Din punctul meu de vedere insa e mai curand vorba de un razboi cald, un adevarat razboi intre Rusia si Ucraina. Sunt mai mult decat îngrijorata din cauza acestei situatii. Ceea ce ma ingrijoreaza cel mai mult e faptul ca nu exista o dorinta de razboi din partea celor doua popoare. Este doar vointa unei singure persoane, a anui anume regim, acela al presedintelui Putin, care doreste acest razboi.

Pentru dvs., Vladimir Putin e cel viclean ?

Bineinteles ca da, ce alta parere poti avea despre o persoana care a adus doua popoare infratite, cum o spune el insusi, in pragul unui razboi ?

Dvs., d-le Georges Nivat, care cunoasteti foarte bine Rusia, atunci cand auziti ca Vladimir Putin este cel viclean, ce raspundeti ?

Georges Nivat, istoric si traducator, fost profesor (acum la pensie) al Universitatii din Geneva

Nu pretind ca sunt un cunoscator al modului de functionare a lui Vladimir Putin. Am urmarit insa in intregime interviul sau de azi (4 martie 2014) cu jurnalistii, care e foarte lung, dar care ne linisteste intr-o oarecare masura. Ceea ce ma intereseaza in primul rând pe mine este istoria celor doua popoare infratite. Daca ar avea loc un razboi acolo, acesta ar fi primul razboi dintre slavi de la razboiul polono-sovietic. Nu va fi razboi. Din acest punct de vedere sunt relativ optimist, dar nu putem exclude nimic. Lucrurile s-au inrautatit ca urmare a masacrului din 20 februarie. Nu stiu daca ceea ce s-a intamplat in 20 februarie se datoreaza unor instructiuni directe sau indirecte din partea presedintelui Ianukovici. Acest masacru a inrautatit cu adevarat lucrurile. Pana la acel moment aveam o situatie revolutionara aproape fara violenta. Trebuie sa amintim si faptul ca Ucraina e o tara formata de Stalin, in 1945. Frontierele actuale sunt cele stabilite de Stalin, de exemplu, Bucovina de Nord, Cernauti, mica Viena erau in Imperiul Habsburgic. Chiar d-l Iatseniuk, actualul prim-ministru provine din acest oras – unde de altfel s-a si nascut marele poet Paul Celan. A ridicat o statuie aici pentru imparatul Fraz Josef, ceea ce e destul de uimitor. O asemenea statuie e imposibila in partea orientala a Rusiei care provine dintr-o alta memorie, din alte vecinatati.

Vreti sa spuneti ca Ucraina e o constructie de la zero ?

Nu, nu o constructie de la zero, e o tara care e pe cale in momentul de fata sa dobândeasca o identitate civica suplimentara, conferita de  evenimentele actuale. Trebuie insa sa spunem câteva cuvinte despre Crimeea, care are un statut special si unde s-au aflat intotdeauna rusii, de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, când Crimeea a fost cucerita de Ecaterina cea Mare.

In Crimeea, se simte aceeasi tensiune despre care vorbim aici in Occident ?

Yves Magat, trimis special al RTS in Crimeea, in direct de la Simferopol

Tensiune, neliniste, bineinteles ca se simt. Dar nu trebuie sa fim catastrofici. Nu e niciun risc de razboi civil intre comunitati, aici, in Crimeea. Stiti, aceasta peninsula are 25 de secole de istorie. O istorie adesea foarte dificila, a fost faimosul razboi al Crimeii, au fost luptele teribile din al doilea razboi mondial.  Nu exista familie aici care sa nu fi pierdut pe cineva apropiat in aceste infruntari. Am intalnit membri ai diferitelor comunitati care mi-au spus ca nu vor niciodata sa se mai ajunga la infruntari armate. E si o regiune care are specificul ei fata de restul Ucrainei. In 1954, Crimeea a fost data de Ucrainei sovietice de catre Rusia sovietica. Gurile rele spun ca Nikita Hrusciov a semnat decretul pe când se afla in stare de ebrietate. Nu stim daca e adevarat. Populatia Crimeii e in majoritate rusofona, mai mult de 60%. Celalalt grup important, in jur de 15%, sunt tatarii, o populatie care vorbeste o limba turca, musulmani suniti, care, din nefericire pentru ei, au fost de partea mai putin buna a istoriei. La sfarsitul celui de-al doilea razboi  mondial, Stalin a deportat 200 000 de tatari in stepele din Asia centrala. Se estimeaza ca in jur de 40% dintre acestia au murit in timpul deportarii, in convoaiele  trenurilor de animale in care erau transportati. Normal ca tatarii nu sunt mari prieteni cu Rusia si nu vor deloc sa se afle sub conducerea Moscovei intr-un  fel sau altul. De aceea sprijina statul ucrainian, si  pe cei care privesc in primul rand spre Vest, spre Europa, pentru a se distanta cat de mult posibil de Rusia. Nu suntem insa absolut deloc intr-o situatie de infruntare. As spune doar ca, atat UE, cu promisiunile sale nerespectate, cat si Rusia, care-l sustine pe fostul presedinte Ianukovici, corupt pâna in maduva oaselor, au deschis aceasta cutie a Pandorei si au pus fata in fata doua comunitati care, in momentul acesta nu au nimic sa-si reproseze.

Vreti sa spuneti ca locuitorii Crimeii sunt obisnuiti cu aceasta prezenta rusa ? Sunt ei multumiti cu prezenta armatei ruse ?

As spune ca locuitorii Crimeii nu sunt numai obisnuiti cu aceasta prezenta rusa, ma refer la rusofoni, ci se simt foarte apropiati, prin istorie, prin cultura si mai ales prin limba de Rusia. Pentru ei, Rusia ramâne tara mama, chiar daca au un pasaport ucrainian, au fost foarte socati cand noile autoritati au abolit statutul de limba oficiala regionala pentru limba rusa. Oamenii ziceau: “e groaznic, nu mai vor sa vorbim rusa”. Nu e chiar asta, dar in orice caz, au fost puternic atinsi de  acest lucru. Raman atasati Rusiei. Si mai e si un aspect economic. Vad Europa in criza, Ucraina in prapastie, multi imi spun in aceste conditii: “dac-am locui in Rusia, am duce-o mult mai bine”.

Una din primele decizii ale noului guvern instalat in Ucraina a fost suprimarea limbii ruse. Este acesta declansatorul actiunii lui Putin ?

Eric Hoesli, jurnalist si autor, intre altele, al cartii “A la conquête du Caucase: Epopée géopolitique et guerres d’influence, Paris, Editions des Syrtes, 2006

Nu, nu cred, ar fi exagerat sa pretindem acest lucru. Nu se interzice utilizarea limbii ruse, ci i se spune unei jumatati a tarii (25 de milioane de ucrainieni sunt vorbitori de limba rusa) ca in relatiile cu administratia nu se va mai folosi rusa, ci ucrainiana. Este o masura foarte puternica pe plan identitar. A fost deja atenuata de cand a fost introdusa pentru ca un anumit numar de tari occidentale au intervenit pentru a indrepta guvernul revolutionar pe calea rationalitatii.

D-na Rubach, e adevarat ca aceasta nu a fost o decizie potrivita ?

Lisa Rubach, cercetatoare de nationalitate ucrainiana, care lucreaza la IHEID (Institut de hautes études internationales et du développement) al Universitatii din Geneva

Ca sa raspund, permiteti-mi mai intai un scurt comentariu. Apartin populatiei rusofone din Ucraina, sunt bilingva. Cand aveam 7 ani si am inceput scoala, nu stiam niciun cuvant in ucrainiana, am invatat aceasta limba la scoala. Acasa, singura limba pe care o vorbeam dintotdeauna era rusa. Am trait in Ucraina timp de 22 de ani si n-am intalnit niciodata o situatie unde cineva sa-mi interzica sa vorbesc rusa. Asa ceva nu exista in Ucraina.

Cu privire la aceasta decizie, ce parere aveti?

Vreau sa subliniez ca Ucraina si-a castigat independenta in 1991, iar in 1992, Parlamentul a dat o lege asupra protectiei dreptului minoritatilor din Ucraina. In urma cu cativa ani, guvernul lui Ianoukovici a dat o alta lege pe o cale neconstitutionala, care da anumite privilegii limbii ruse. Ceea ce s-a intamplat in urma cu câteva zile se refera la faptul ca Parlamentul a dorit sa anuleze aceasta lege neconstitutionala si sa dea o alta lege cu referire la toate limbile minoritare vorbite in Ucraina, inclusiv rusa. Trebuie precizat de asemenea ca presedintele interimar nu a semnat inca aceasta noua lege.

http://www.rts.ch/video/emissions/infrarouge/5665142-ukraine-le-retour-de-la-guerre-froide.html

Acest articol a fost publicat în Arhiva, Fara categorie. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>