Sondajul IRES cu privire la bacalaureat: doua observatii generale

Parafrazandu-l pe cunoscutul disident Dorin Tudoran, trebuie sa precizez  ca, in articolul ce urmeaza, imi asum vina de a teroriza doua valori de care romanii par a fi astazi din ce in ce mai fascinati: aprecierea celor care ne conduc pe un drum gresit si reducerea educatiei la mecanismele de piata.

Sa le luam insa pe rand:

1) Tinta pe care o urmam nu este buna, dar ii iubim pe cei care ne conduc intr-acolo.

Directia in care merg lucrurile in Romania este una gresita. 81% dintre cei care au raspuns sondajului IRES (1) in 2011 considera ca asa este, in timp ce in 2012 sunt “doar” 70%, iar in 2013, 71%. In acelasi timp insa, cel mai apreciat ministru ramane cel caruia i se datoreaza cel mai mult situatia grea a invatamantului romanesc, dupa cum au aratat analizele OCDE (2). Astfel, 19% dintre romani au o parere foarte buna despre ministrul Andronescu. Acestora li se adauga 45% care au o parere buna. Activitatea ministrului Pricopie este apreciata in proportie de 4% ca fiind foarte buna si de 43% ca fiind buna. In ceea ce priveste activitatea ministrului Funeriu, 5% o considera foarte buna si 35% buna.

A aprecia ca in Romania lucrurile merg intr-o directie gresita apare astfel mai mult un fenomen de moda decat diagnosticarea unei probleme careia i se doreste solutionarea.

In aceste conditii, a plange cu zece randuri de lacrimi pentru ca “scoala scoate/produce tâmpiti” inseamna, pentru educatie, cam ce e Vacheron Constantin pentru amatorii de ceasuri ori Bentley pentru cei care iubesc masinile. E imaginea de marca a incremenirii intr-un discurs al disperarii, din care nu vrem cu nici un chip sa iesim.

Nu ne convine  daca cineva, oricine-ar fi acela, indrazneste sa ne zdruncine aceasta convingere. De aceea, chiar daca apreciem importanta camerelor video pentru supraveghere in timpul desfasurarii probelor de la bacalaureat (35% au o parere foarte buna in 2011, 47% in 2012 si 40% in 2013, respectiv 42%, in 2011, 34% in 2012 si 38% in 2013 au o parere buna), actiunea de a le introduce nu se transforma in  capital de simpatie pentru ministrul Funeriu, care a avut initiativa. Dimpotriva, o asemenea persoana este chiar sanctionata pentru ca a intrat in cuibul de viespi: a actionat si nu s-a multumit doar sa planga la catafalcul educatiei romanesti.

2) Cu educatia la taraba

Spre deosebire de Europa occidentala, am castigat prea usor egalitatea de sanse in educatie ca sa-i intelegem valoarea. Chiar daca ambalat intr-un continut ideologic de toata frumusetea, dreptul la educatie pentru toti ne-a fost dat prea de-a gata de comunisti. Nu ne-am luptat ca occidentalii sa il obtinem si sa-l pastram. De aceea,  acum suntem pregatiti sa il negociem cu nonsalanta la marea piata a economiei mondiale.

Din 2011 incoace exista o sustinere masiva a introducerii sistemului de co-plata a educatiei: 76% in 2011 si 2012, 79% in 2013. Daca am fi stiut, ca occidentalii europeni, ce inseamna vigilenta in materie de egalitate de sanse in educatie, daca dreptul la educatie pentru toti ar fi fost o valoare sociala am fi refuzat sa raspundem la o intrebare ca cea ale carei rezultate le-am vazut mai sus si care suna in felul urmator : “Credeți că introducerea sistemului de co-plată a educației pentru familiile înstărite și acordarea de cupoane gratuite și burse sociale pentru familiile care au un venit mai mic sau situații sociale precare ar fi o soluție bună pentru România?”

Confruntata cu o asemenea interogatie, eu nu as fi putut raspunde caci m-as fi intrebat ce se intampla cu clasa de mijloc, unde incepe si unde se sfarseste instarirea, unde incepe si unde se sfarseste situatia precara. Mi-as fi pus problema daca nu cumva e un urias cal troian ascuns cu dibacie intr-o intrebare menita sa puna laolalta atat nostalgici comunisti inversunati contra celor instariti, cat si adepti ai liberalismului absolut pentru care doar piata ar trebui sa actioneze in educatie.

Din pacate, cei ca mine sunt din ce in ce mai putini (3% in 2011, 2% in 2012 si 1% in 2013). Majoritatea romanilor par a dori revenirea la educatia privilegiu de la inceputurile perioadei interbelice. Prefera sa ignore faptul ca noua elita politica si economica a Romaniei si-a construit deja propriile scoli in care-si trimite copiii, pe bani proprii.

S-a discutat indelung in paginile acestui forum despre scoala privata aleasa pentru fiul sau de insusi primul-ministru al Romaniei. De asemenea, intr-un articol din Adevarul, Adriana Saftoiu (3) doreste un sistem de invatamant mai apropiat de cel finlandez, aducand ca argument, intre altele, suprasolicitarea unui copil de clasa a VI-a care abia mai pridideste cu scoala printre  ”after school” si lectii acasa pentru a doua zi.

Pornind de la acest ultim exemplu, nu pot sa nu ma intreb daca romanii se gandesc oare nu doar la cupoane gratuite si burse pentru scoala destinate celor napastuiti, ci si la facilitati asemanatoare pentru invatamantul “after school”. Ar fi utopic sa ne imaginam ca un asemenea invatamant ar putea disparea, de vreme ce acesta exista in numeroase tari din lume si chiar a devenit o afacere destul de rentabila. In plus, uitam un lucru elementar: ca sa avem un sistem de invatamant mai apropiat de cel finlandez  ar mai trebui sa  impartasim si modelul social de educatie din tarile nordice. Or, dupa cat se vede, suntem departe de a avea asemenea idealuri.

(1) http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15181880-sondaj-ires-82-dintre-romani-prefera-bacalaureatul-fie-promovat-mai-putini-elevi-dar-bine-pregatiti-decat-mai-multi-elevi-dar-mai-slab-pregatiti.htm

(2) http://www.contributors.ro/administratie/educatie/despre-educatie-cateva-intrebari/

(3) http://adevarul.ro/educatie/scoala/despre-invatamantul-romanesc-procedeaza-finlandezii-1_51d29c73c7b855ff56f13bbf/index.html

 

Preluat de pe: http://www.contributors.ro/administratie/educatie/sondajul-ires-cu-privire-la-bacalaureat-doua-observatii-generale/

Acest articol a fost publicat în Arhiva, Fara categorie. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>